81.
ÃŽnteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
Vorbaria goala nu este onestitate.
Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti.

Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
Facând mult bine pentru altii, e multumit,
Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai mult,
ÃŽn jurul lui totul se armonizeaza.
Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).

Multi stiu cum incepe Tao te ching, dar putini stiu cum se termina...
Aici este o cheie la doua texte biblice care inttotdeauna ne pun in dificultate... "fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este imparatia cerurilor" si "mai degraba va trece camila prin urechea acului decat sa intre bogatul in imparatia cerurilor", iata:
"Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti."
... in toate aceste paragrafe nu se vorbeste decat de un singur fel de "bogatie" , "bogatia intelectuala", adica un intelect plin de idei, teorii, cunostiinte - nimic practic...un astfel de intelect ne face sa ne simtim "bogati", a toate stiutori, etc... Si este clar ca in astfel de circumstante vorbesti mult fara sa stii nimic, cat de bine zice!

Cred ca tao te ching nu se termina degeaba asa. Pt. ca te avertizeaza oarecum ca, daca dupa ce l-ai parcurs, nu ti s-a "imbogatit" altceva decat intelectul... nu era exact ceea ce ar fi trebuit sa se intample ...

Mario a scris:
-------------------------------------------------------
> 81.
> ÃŽnteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
> Vorbaria goala nu este onestitate.
> Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
> Cei bogati nu pot fi multumiti.
>
> Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
> Facând mult bine pentru altii, e multumit,
> Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai mult,
> ÃŽn jurul lui totul se armonizeaza.
> Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).
>
> Multi stiu cum incepe Tao te ching, dar putini
> stiu cum se termina...
> Aici este o cheie la doua texte biblice care
> inttotdeauna ne pun in dificultate... "fericiti
> cei saraci cu duhul, caci a lor este imparatia
> cerurilor" si "mai degraba va trece camila prin
> urechea acului decat sa intre bogatul in imparatia
> cerurilor", iata:
> "Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
> Cei bogati nu pot fi multumiti."
> ... in toate aceste paragrafe nu se vorbeste decat
> de un singur fel de "bogatie" , "bogatia
> intelectuala", adica un intelect plin de idei,
> teorii, cunostiinte - nimic practic...un astfel de
> intelect ne face sa ne simtim "bogati", a toate
> stiutori, etc... Si este clar ca in astfel de
> circumstante vorbesti mult fara sa stii nimic, cat
> de bine zice!
>
> Cred ca tao te ching nu se termina degeaba asa.
> Pt. ca te avertizeaza oarecum ca, daca dupa ce
> l-ai parcurs, nu ti s-a "imbogatit" altceva decat
> intelectul... nu era exact ceea ce ar fi trebuit
> sa se intample ...


Totusi nu se afirma si reciproca. Ca cei saraci sint iluminati etc. Eu nu cred ca reciproca este viabila - vad multimi de imbecili ("saraci" in jurul meu si nu sint deloc iluminati. Cred ca nu ai prins "cheia" paragrafului. Si e normal daca incerci sa te raportezi la Biblie!

JY a scris:
-------------------------------------------------------
> Mario a scris:
> --------------------------------------------------
> -----
> > 81.
> > ÃŽnteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
> > Vorbaria goala nu este onestitate.
> > Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
> > Cei bogati nu pot fi multumiti.
> >
> > Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
> > Facând mult bine pentru altii, e multumit,
> > Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai
> mult,
> > ÃŽn jurul lui totul se armonizeaza.
> > Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).
> >
> > Multi stiu cum incepe Tao te ching, dar putini
> > stiu cum se termina...
> > Aici este o cheie la doua texte biblice care
> > inttotdeauna ne pun in dificultate... "fericiti
> > cei saraci cu duhul, caci a lor este imparatia
> > cerurilor" si "mai degraba va trece camila prin
> > urechea acului decat sa intre bogatul in
> imparatia
> > cerurilor", iata:
> > "Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
> > Cei bogati nu pot fi multumiti."
> > ... in toate aceste paragrafe nu se vorbeste
> decat
> > de un singur fel de "bogatie" , "bogatia
> > intelectuala", adica un intelect plin de idei,
> > teorii, cunostiinte - nimic practic...un astfel
> de
> > intelect ne face sa ne simtim "bogati", a toate
> > stiutori, etc... Si este clar ca in astfel de
> > circumstante vorbesti mult fara sa stii nimic,
> cat
> > de bine zice!
> >
> > Cred ca tao te ching nu se termina degeaba asa.
> > Pt. ca te avertizeaza oarecum ca, daca dupa ce
> > l-ai parcurs, nu ti s-a "imbogatit" altceva
> decat
> > intelectul... nu era exact ceea ce ar fi
> trebuit
> > sa se intample ...
>
>
> Totusi nu se afirma si reciproca. Ca cei saraci
> sint iluminati etc. Eu nu cred ca reciproca este
> viabila - vad multimi de imbecili ("saraci" in
> jurul meu si nu sint deloc iluminati. Cred ca nu
> ai prins "cheia" paragrafului. Si e normal daca
> incerci sa te raportezi la Biblie!

Speram ca m-am exprimat bine, "bogatia intelectuala" despre care am vorbit se referea la eruditie, acumulari teoretice intelectuale , nu la inteligenta... nu-i acelasi lucru, cred ca sunteti deacord ...
In aceste conditii cei "saraci", ar avea mintea ... cum? fara preconcepte, limpede, linistita, vida ...

As dori sa va intreb, mintea fara preconcepte, supla, care nu se opune cursurilor lucrurilor, pe ce cale merge?

Desigur ca e vorba de eruditie in sensul Confucianist. Toti taoistii se rafuiesc cu confucianistii de cind e lumea! Eruditia nu este deloc in "ton" cu tao. Cel putin eruditia pedanta confucianistilor. Totusi Lao tzu nu sustine ca lipsa eruditiei este in tao...

Quote

As dori sa va intreb, mintea fara preconcepte, supla, care nu se opune cursurilor lucrurilor, pe ce cale merge?

Mintea goala, vida, este fara idoiala scopul suprem al taoistilor.

Atunci fi cam asa : o minte plina cu concepte despre vid nu este o minte vida...

Mario a scris:
-------------------------------------------------------
> Atunci fi cam asa : o minte plina cu concepte
> despre vid nu este o minte vida...


Desigur, e perfect adevarat. Cei mai multi si mai ales sinologii confunda gindirea despre vid si conceptele cu insusi vidul. Eroarea este raspindita cu emfaza peste tot, astfel ca toti oamenii cred ca vidul este doar un concept filozofic si nu o experienta vie. Este regretabil, dar asa stau lucrurile.